Ursul de Aur: nota 6.34

Uncategorized11 Comentarii

Succesul filmului “Poziţia copilului” este unul din subiectele de prima pagină azi în Romania şi e foarte bine că se întîmplă aşa. Romania este singura ţară est-Europeană care are o cinematografie premiată constant în ultimii 7-8 ani la cele mai mari festivaluri de film din lume. Suntem very fashionable, precum mai sunt doar cinemaul argentinian, cel grec sau cel iranian de pe la mijlocul anilor 90. Am devenit subiect de studii de caz şi multe ţări din blocul estic, precum Cehia şi Polonia, încearcă să afle care e miracolul boom-ului filmului romanesc. “What’s the secret formula?” se întreba încă din 1997 criticul de film american Lee Marshall.

 

Să fie oare recursul la o stilistică deja consacrată sau există un abil lobby romanesc pe lîngă toate juriile şi instanţele internaţionale posibile? Să fie de vină doar scenariile bine articulate, actorii excelenţi sau vorbim şi de multă şansă şi circumstanţe favorabile? Ei bine, nu. Totul se rezumă la talentul unor individualităţi aparte şi la capacitatea lor de a realiza filme extraordinare, făcute însă din nimic. Acelaşi Marshall concluziona: suntem o cinematografie “cash-poor but ideas-rich”.

 

Mari actori si regizorii lor straini

UncategorizedUn comentariu

Nu stiu cum se face dar mi s-a intimplat in ultimii ani sa coproduc mai multe filme straine, care s-au filmat in Romania si in care au jucat mari actori romani. Actori uitati de regizorii nostri sau pur si simplu pusi pe raft, deoparte, intr-o categorie care se cheama “monstri sacri” dar pe care nu-i mai provoaca nimeni cu roluri interesante in film.

 

Azi, la disparitia Irinei Petrescu mi-am adus aminte ca dupa un rol intr-un film romanesc in 1992, urmatorul (si ultimul) ei rol a fost de-abia in 2010, in “Misiunea directorului de resurse umane” al lui Eran Riklis, productie majoritar israeliana, premiata la Locarno, dar nu neaparat cel mai bun film al lui Riklis. Irina Petrescu stralucea insa in citeva secvente din finalul filmului. Era impecabila. Tin minte cita bucurie i-a facut intilnirea cu Eran, lucrul pe platou si, in fapt, intoarcerea la cinema. Regizorul israelian imi vorbea minute in sir despre aceasta “intilnire speciala” si despre cit de mult inseamna Irina pentru el. Am tot sperat sa o mai vad intr-un film romanesc dar n-a fost sa fie…

Supravietuitorul-Imparat gol, licheaua cu papion si filmul romanesc

Uncategorized3 Comentarii

Scrisoare deschisa Domnului Eugen Serbanescu, director general al Centrului National al Cinematografiei (CNC)

 

Stimate Domn,

 

Am citit cu stupoare asa-zisul comunicat de presa publicat recent pe siteul CNC si semnat “Biroul de presa al CNC”, entitate inexistenta in organigrama institutiei dvs. Se poate gasi la http://www.cncinema.abt.ro/Files/Documents/fls-1452.pdf.

 

Textul nu este altceva decit un atac la persoana si un exercitiu de stil inadecvat pozitiei publice pe care o aveti. Cu acest text nu reusiti decit sa demonstrati o atitudine feudala constanta fata de cineasti si succesele lor. Calitatea de functionar public nu va da sub nicio forma dreptul de a ataca o persoana privata pe site-ul institutiei pe care o conduceti. O persoana care era, la data publicarii textului, un regizor proaspat castigator al Premiului Academiei Europene de Film pentru scurt-metraj, pe care, in paranteza fie spus, ati uitat sa il felicitati, cum ar fi fost firesc, potrivit mandatului nescris al functiei dumneavoastra. Pare ca nu cunoasteti nici macar valorile de baza prevazute in statutul functionarului public: Onestitatea şi integritatea în exercitarea funcţiei publice; Profesionalism şi inovaţie în exercitarea funcţiei publice; Calitatea serviciilor publice; Flexibilitate, adaptabilitate şi dinamism; Comunicare eficientă inter si intra-instituţională. Nimic din aceste valori nu transpar in activitatea dvs la CNC.

 

Subsemnatul, adica “licheaua cu papion”, a indraznit in luna decembrie sa spuna public ca s-a saturat sa asiste impasibil la dezastrul institutional in care se afla filmul romanesc si nu mai doreste sa valideze un CNC netransparent, vetust, care nu are nici o strategie si viziune de anvergura despre cinematografie, nu mai doreste sa legitimeze prin evenimente (gale , festivaluri, etc) prestatia penibila pe care o exercitati, in calitate de autoritate administrativa suprema, asupra filmului romanesc. De fapt, sunteti un Supravietuitor. Un Imparat gol. Pentru cei care nu va cunosc, sunteti un functionar public cu mandat nelimitat (caz aproape unic), sef absolut al cinematografiei romane din octombrie 2006, altfel doctor in aerodinamica si constructii aerospatiale, autor al romanului politic “Dupa-amiaza cu o nimfomana pe varful muntelui Paring” si al piesei de teatru “A doua scrisoare pierduta”. Unul dintre conducatorii cei mai contestati si tinta a numeroase scandaluri in ultimii 6 ani carora, insa, le-ati supravietuit cu brio, tinut fiind in viata de succesele pe banda ale filmelor romanesti. Ati devenit « un héros très discret ”, vorba filmului, un eficient si destept impartitor anual de fonduri, multumind « lupii tineri » dar si pe cei afirmati inainte de 1989, plus inerenta clica de profitori cotizanti. Sigur ca doar noi, cei din interiorul industriei de film, stim cum stau lucrurile. Pentru opinia publica nu s-au vazut decit succesele, fiindca opinia publica nu stie ca motorul acestor succese nu este si nu a fost intretinut in mers de catre dumneavoastra, ci dimpotriva.

Page 5 of 10« First...34567...10...Last »