M-am intors de la Berlinala. Cel mai bun film vazut acolo a fost BLANCANIEVES, un film spaniol minunat, vazut insa la proiectiile din European Film Market, nu in programul oficial. E o minune de film, “mai” alb-negru si “mai” mut si “mai” misto decit THE ARTIST. Nu voi intra in detalii, planuim la TIFF un supereveniment cu acest film, care – toata lumea spune asta – e cel mai bun film spaniol din 2012, va lua saptamina viitoare un noian de premii Goya si a fost in mod inexplicabil omis de americani pe shortlistul de la Premiile Oscar.

Mi-a placut mult si GLORIA, filmul chilianului Sebastian Lelio, unul din “rasfatatii” TIFF-ului, castigator la TIFF in 2007 cu SAGRADA FAMILIA. In mod evident GLORIA va apare in palmaresul Berlinalei (la fel de sigur precum POZITIA COPILULUI) pentru ca e un film caruia nu poti prea multe sa-i reprosezi, poate eventual faptul ca e prea light, nu pune probleme de viata si de moarte. Gloria e o femeie de 58 de ani care vrea sa traiasca normal, sa iubeasca si sa fie iubita desi are 58 de ani. Merge la yoga, face bungee, fumeaza iarba. So what? De vazut musai la TIFF.

Despre POZITIA COPILULUI s-a scris deja mult in tara, e unul din filmele care nu poate rata unul din premiile importante la Berlin. Stiam scenariul si eram curios daca ma va emotiona la fel de tare precum prima lectura. Ei bine, filmul mi s-a parut mai puternic, impactul inceputului si al multor altor secvente e naucitor pentru spectator. Nu stii cind trec doua ore. Luminita Gheorghiu e “meravigliosa creatura” a filmului. E de neuitat in fiecare secventa in care apare si face rolul vietii. Nu stiu daca am mai vazut in filmul romanesc ever un personaj feminin la fel de abject si lipsit de scrupule. Sa nu ratati filmul, se va lansa in 8 martie.

“Placerea vinovata” de la Berlin a fost vizionarea cu BEFORE MIDNIGHT, continuarea seriei incepute cu BEFORE SUNRISE si BEFORE SUNSET.

L-am vazut impreuna cu Tudor Chirila si ne-am minunat amindoi de cit de buni sint Julie Delpy (mai ales) si Ethan Hawke. Un scenariu impecabil, scris de cei 2 actori si regizorul Richard Linklater, un film sarmant, witty, care m-a binedispus toata seara de luni.

Am ratat THE ACT OF KILLING de Joshua Oppenheimer, documentarul care a dat peste cap Berlinala. Va fi si el la TIFF, le spun tuturor celor care vor veni in iunie la Cluj ca daca e sa vada un singur film musai-musai, THE ACT OF KILLING nu trebuie pierdut.